Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 12106 ha şi se desfăşoară la contactul dintre Câmpia Aradului cu Munţii Zărandului.
Din punct de vedere administrativ comuna este alcătuită din trei sate: Şiria – sat reşedinţă de comună situat la o distanţă de 28 km faţă de municipiul Arad, Galşa şi Mâsca
Populaţia comunei număra la ultimul recensământ 8140 locuitori din care 81,3% erau români, 4,4% maghiari, 12,0% rromi, 1,8% germani, 0,2% ucrainieni şi 0,3% alte naţionalităţi şi populaţie nedeclarată.
Prima atestare documentară a localităţii Şiria, veche reşedinţă de cnezat, datează din anul 1169. Satul Galşa este atestat documentar între 1202-1203 şi satul Mâsca este atestat documentar în anul 1331.
Deşi economia comunei este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar şi terţiar au avut evoluţii ascendente. Comuna este cunoscută ca un important centru viticol al regiunii. Dintre resursele exploatabile ale comunei amintim granitul şi calcarul, roci pentru construcţii care se exploatează la Galşa.
Potenţialul turistic al comunei este unul de mare valoare. Ruinele Cetăţii Şiriei, cetate ce a avut un rol deosebit în istoria României, este unul dintre cele mai importante obiective turistice ale comunei. Cetatea este datată din secolul al XIII-lea şi de-a lungul timpului a fost posesiunea lui Iancu de Hunedoara (1444), a fost ocupată de răsculaţii lui Gheorghe Doja, a fost garnizoană militară a lui Mihai Viteazu, fiind considerată un important punct strategic al regiunii, rol jucat pînă în anul 1785 când afost distrusă de trupele habsburgice. În 13 august 1949 armata maghiară condusă de Görgey Arthur, pe câmpia aflată sub cetatea Şiria a capitulat în faţa generelului rus Rüdiger. Depunerea armelor de la Şiria a însemnat sfârşitul revoluţiei din 1848-49.
De această comună se leagă numele a două mari personalităţi: Ioan Slavici – scriitor român (1848-1925) şi Emil Monţia – compozitor român de mare valoare. Amintirea acestora este evocată în cadrul expoziţiilor permanente ale Muzeului Memorial "Ioan Slavici" găzduit în castelul "Bohuş", monument de arhitectură construit în stilul neoclasic şi datat din anul 1838.
În faţa muzeului, busturile lui Ioan Slavici şi Mihai Eminescu, stau alături de statuia baronesei Antonia Bohuş şi bustul lui Ioan Rusu Şirianu, obiective înscrise în patrimoniul cultural al ţării.
Alte obiective turistice de mare valoare sunt biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" din Şiria – monument de arhitectură datat din 1700-1750, mormântul lui Emil Monţia, biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Galşa – monument de arhitectură datat din anul 1746, castelul construit în stil baroc din Galşa – monument de arhitectură datat din secolul al VII-lea, biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Mâsca – monument de arhitectură datat din anul 1703, mănăstirea şi schitul Feredeu şi nu în ultimul rând pensiunile turistice şi viile şirienilor ce urcă pe versanţii vestici ai Zărandului până sub vârful Cucurbăta.
